Lacul Bugeac

Regiunea aflată în studiu face parte dintr-o zonă cu umiditate deficitară, cu valori mari ale evaporaţiei şi cu indici de ariditate ridicată. Analiza hidrografică relevă prezenţa în zonă a izvoarelor, a unor pâraie cu apă permanentă: Gabroviţa şi Scoricea, care se varsă în Lacul Bugeac, Braţul Ostrov al Dunării care udă localitatea pe o lungime de cca. 17 km, Lacul Bugeac.

Lacul Bugeac este un liman fluviatil legat de Dunăre printr-un canal, pentru schimbul de ape în perioadele de secetă. Este alimentat cu apă din izvor, din ploi şi topirea zăpezilor.

Pânza freatică cantonată în depozitele de loess, este formată în cea mai mare parte din ape potabile, aflate la adâncimi de 3-5 m pe văi şi 15-20 m pe dealuri.

Izvoarele sunt frecvente atât pe malul Dunării, cât şi pe văi: Japşa, Gabroviţa, Gagea. în mare parte aceste izvoare au fost captate şi valorificate ca cişmele, ca sursă alternativă de aprovizionare cu apă a populaţiei. Calitatea apei izvoarelor şi pânzei freatice se înscrie în limitele normale pentru consum.

Alimentarea izvoarelor şi a pânzei freatice cu apă se face din ploi şi din topirea zăpezilor. O caracteristică importantă o constituie volumul mic de apă şi dimensiunile reduse ale pârâurilor şi izvoarelor, consecinţă a climatului secetos, arid al zonei.

Braţul Ostrov al Dunării, ca volum de apă, este influenţat de cantitatea de precipitaţii - care este mai mare în perioada mai-iunie, de ritmul topirii zăpezilor din amonte. Datorită acestui fapt, la intervale de câţiva ani, se produc inundaţii, uneori catastrofale, ca în 2006, când 30 locuinţe din imediata apropiere a Dunării au fost distruse în totalitate, iar locuitorilor respectivi li s-au construit locuinţe noi într-un perimetru nou, situat la intrarea în localitate, spre Silistra.