OSTROV - TRECUT ŞI PREZENT
Pagini de monografie
Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului EU-RO-FORMARE OVIDIUS, finanţat de Uniunea Europeană, 2008-2009
CAPITOLUL III
2. ACTIVITĂŢI ECONOMICE
În cadrul judeţului, localitatea Ostrov face parte din comuna rurală cu acelaşi nume care cuprinde şi satele Almălău, Galiţa, Gârliţa, Esechioi, Bugeac; este situată la 130 km de municipiul Constanţa - centrul de reşedinţă al judeţului. Legătura cu judeţul Călăraşi se face cu bacul prin trecerea Dunării la punctul Ostrov (Regie) - Călăraşi (Chiciu), traversare făcută zilnic de către S. C. Ostrovit SA.
Din punct de vedere geografic, zona Ostrov este singura din cadrul judeţului Constanţa cu caracteristici de silvostepă şi nu numai stepă, aici fiind concentrate cele mai multe păduri. Temperaturile medii anuale, superioare celor din ţară, favorizează o vegetaţie de tip mediteranean, cu specii de liliac sălbatic, castan dulce, măceşul pitic şi o faună cuprinzând iepuri, căprioare, vulpi, mistreţi, fazani, gâşte, raţe sălbatice, în vreme ce în Dunăre se întâlnesc numeroase specii de peşti, precum: crap, caras, somn, şalău, ştiucă, plătică, biban, avat.
Sub aspect hidrografic, în afară de apele Dunării, demne de menţionat sunt cele două izvoare Slutină Vodă şi Japşa din localitatea Ostrov, izvoare de apă plată. Dintre ele, apa colectată de la izvorul Slutină Vodă este distribuită oraşului Silistra şi Republica Bulgaria. Într-o zonă atât de deosebită ca aşezarea geografică, era de aşteptat ca şi hărnicia locuitorilor ei să fie pe măsură, caracterizaţi de un spirit practic remarcabil. În ceea ce priveşte ocupaţiile, locuitorii zonei Ostrov au practicat încă de la apariţia aşezării, agricultura. În Istoricul Bisericii Ortodoxe Ostrov se precizează că ostrovenii îşi aveau câmpurile agricole pe malul drept al Dunării , unde se află şi astăzi. Muncile agricole le-au făcut multă vreme cu ajutorul vitelor, existente în gospodăriile proprii.
În perioada interbelică o amploare deosebită a luat-o în zona Ostrov, viticultura. Potrivit cu condiţiile de climă, în Dobrogea, regiunile viticole se împărţeau în două categorii: cele cu precipitaţii mai abundente din aproprierea masivelor păduroase, precum Babadag, Tulcea, Isaccea, Măcin, Ostrov, Silistra, Turtucaia şi Balcic, care produceau cu precădere struguri pentru vinurile de masă, şi cea de-a doua categorie reprezentată de regiunile de stepă cu climă secetoasă din centrul Dobrogei, precum Hârşova, Cernavodă, Medgidia, Murfatlar, Mangalia, unde se produceau vinuri superioare. Pepinierele de la Isaccea şi Murfatlar fuseseră create de statul român după 1878. Filoxera, necunoscută până la începutul secolului XX, a adus cu sine un adevărat dezastru care a dus la dispariţia soiurilor româneşti şi înlocuirea lor cu viaţa altoită din varietăţi străine.
După război, în perioada comunistă, în localitatea Ostrov au funcţionat, semn al diversificării ocupaţiilor ostrovenilor, şi numeroase secţii care depindeau de Cooperativa „Micii Meseriaşi”. Astfel, numai în localitatea Ostrov au funcţionat secţii de: metal, radio-televiziune, auto-moto, cizmărie, croitorie, tricotaj, tâmplărie, împletituri de sârmă, coşuri şi rogojini, tapiţerie, ceasornicărie, broderie, foto, zidărie.
În perioada post-revoluţionară, mediul economic a cunoscut o serie de schimbări bazate pe principii ale economiei de piaţă, cu impact majoritar asupra dezvoltării zonale. Noile schimbări, bazate pe gândiri noi, au condus la efecte ce au fost apreciate ca fiind nefavorabile de majoritatea populaţiei, în special a celei din mediul rural.
Trecerea la capitalism a reprezentat declinul economiei existente la acel moment, la nivelul micilor localităţi din România. A fost şi cazul mediului economic al localităţii şi comunei Ostrov. Caracteristica economică predominantă a acesteia era agricultura, care cuprindea, ca ocupaţie, majoritatea populaţiei. Condiţiile naturale ale regiunii şi calitatea solului erau favorabile tuturor ramurilor din domeniul agricol. Cu toate acestea, nu s-a reuşit nici până în prezent să se realizeze o productivitate agricolă competitivă şi eficientă, datorită tehnologiei folosite şi modului de exploatare învechite.
Obstacole, în calea obţinerii unei productivităţi agricole ridicate în localitatea Ostrov, le-au constituit şi fragmentarea suprafeţelor arabile în porţiuni mici si managementul ineficient al exploatărilor agricole. Se adaugă faptul că, în ceea ce priveşte recoltele, o parte a lor sunt comercializate micilor întreprinzători, fie sub formă de troc la schimb cu alte produse alimentare, fie contra cost pentru a acoperi alte cheltuieli proprii fiecărei gospodării.
În ceea ce priveşte zootehnia, acesta înregistrează o foarte slabă dezvoltare, fiind concentrată îndeosebi la nivelul gospodăriilor individuale, asigurându-se doar traiul necesar fiecărei familii.
În rândul ocupaţiilor locuitorilor ostroveni, viticultura deţine un loc important, chiar dacă, potrivit normelor Uniunii Europene, reprezintă un domeniu deficitar. Pe lângă rolul său economic, cultura viţei-de-vie în zona Ostrov a reprezentat şi o modalitate de stabilizare a terenurilor în pantă, contribuind la diminuarea formelor distructive provocate de eroziunea solului şi alunecărilor de teren.

România
Regiuni viticole
Viticultura românească are o veche tradiţie care şi-a pus amprenta pe amplasarea ei, pe practicile viti-vinicole, pe cultura şi civilizaţia poporului român. În zilele noastre, pe harta României se pot identifica opt regiuni viticole, în cadru cărora plantaţiile de viţă-de-vie sunt grupate în 38 de podgorii cu un total de 123 de centre viticole şi 40 de centre viticole independente.

Terasele Dunării
Regiunea VII
Podgoria Ostrov este cuprinsă în regiunea Terasele Dunării (Regiunea VII), alături de podgoria Greaca. Această regiune este situată în cea mai mare parte pe terasele Dunării din sud-estul Câmpiei Romane şi cuprinde în aria ei alături de podgoriile Ostrov şi Greaca şi 5 centre viticole în cadrul podgoriilor: Aliman, Băneasa, Oltina, Ostrov, Greaca şi 3 centre viticole independente: Zimnicea, Giurgiu şi Feteşti.
Din documentele existente nu s-au desprins date certe privind vechimea viţei-de-vie din această podgorie ostroveană. Condiţiile de complex natural, atât de favorabil viţei-de-vie, pot constitui dovezi că şi în acest colţ de ţară practica viti-vinicolă şi-a găsit loc din cele mai vechi timpuri. Cert este că podgoria Ostrov reprezintă un model pentru cei care doresc să producă struguri de masă, mai ales pentru stafide şi, de ce nu, pentru vinurile de bună calitate.
Podgoria Ostrov se desfăşoară pe faţada dunăreană a Podişului Oltinei din sud-vestul Dobrogei, în unghiul format între Dunăre şi graniţa cu Bulgaria. Centrele sale viticole sunt: Ostrov, Băneasa, Oltina, Aliman. Principala producţie este destinată producerii strugurilor pentru masă, fiind totodată şi una dintre puţinele podgorii în care se extinde cultura soiurilor apirene pentru stafide. Pentru obţinerea vinurilor albe de calitate superioară la Ostrov au fost cultivate soiurile Sauvignon şi Rkatiteli.
Pentru exploatarea produselor viti-vinicole, pe raza comunei Ostrov îşi desfăşoară activitatea S. C. Ostrovit SA, care a folosit în ultima perioadă fonduri SAPARD pentru achiziţionarea unor utilaje şi funcţionarea unor plantaţii viticole.
Zona Ostrov este recunoscută şi pentru producţia de fructe (caise, piersici, prune, cireşe) obţinută la hectar, atât la nivelul producătorilor industriali cât şi la nivelul societăţilor economice de profil, S. C. Ostrovit SA
În ceea ce priveşte industria, pe raza localităţii Ostrov, aceasta este considerată un sector secundar şi este reprezentată de: S. C AMBASADOR SRL - cu obiect de activitate morărit şi panificaţie, A. F. ELIS MĂDĂLĂNA cu obiect de activitate fabricarea uleiului, S. C. Ostrovit SA - care are ca obiect de activitate vinificaţia. Toţi aceşti agenţi economici se încadrează la categoria microintreprinderi, sectorul mica industrie.
În sfera comerţului şi a serviciilor, pe baza localităţii Ostrov activează 22 agenţi economici, în majoritatea societăţii cu răspundere limitată şi a societăţii familiale, precum: PF Mocanu Octavian, PF Mardare Vasile, PF Boboc Vasilica, AF. Crişan Dumitru, PF Topor Daniela, PF Panache Vasile ş.a. Produsele comercializate în cadrul acestora sunt de provenienţă externă teritoriului comunei Ostrov. Localitatea are amenajat şi cu un spaţiu special cu destinaţie de piaţă de legume şi fructe, produse asigurate de producţia proprie sau din localităţile şi oraşele limitrofe.
În ceea ce priveşte turismul, localitatea şi întreaga comună Ostrov beneficiază un bogat patrimoniu cultural reprezentat de bisericile din Satele Bugeac şi Ostrov, situl arheologic Durostorum, rămăşitele fostei cetăţi bizantine de la Păcuiul lui Soare, necropole, precum cele de la Bugeac şi Ostrov, ş. a. Comuna Ostrov dispune şi de un valoros potenţial turistic natural care se constituie ca o bogată resursă locală şi care oferă posibilitatea de a dezvolta un sector de activitate cu rezultate benefice pentru economia locală. Se remarcă asemănarea izbitoare cu Delta Dunării prin numeroasele ostroave fluviatile, cu braţele şi canalele despărţitoare, întortocheate, create de apele Dunării, vegetaţia şi fauna piscicolă, caracteristice Deltei.
Cu toate acestea, activitatea turistică este aproape inexistentă. Majoritatea celor care trec prin Ostrov se îndreaptă spre frontiera cu Bulgaria, unde în imediata apropiere se află oraşul Silistra, sau trec Dunărea, mai departe la Călăraşi. De aceea, este nevoie ca tot acest potenţial turistic să fie promovat, „politică” înscrisă în planurile de dezvoltare ale economiei Ostrov pentru viitor.
Materialul publicat în acest portal reprezintă o variantă a lucrării "OSTROV trecut şi prezent - pagini de monografie"
publicat de Editura EX PONTO, 2009, ISBN: 978-973-644-916-1
Redactare Web: S.C. MPRO SYSTEMS S.R.L. Constanţa