Ca în aproape orice zonă rurală a ţării viaţa culturală a localităţii Ostrov, nu poate fi considerată una foarte bogată, însă activităţile culturale desfăşurate până acum au avut totuşi o rezonanţă destul de puternică nu numai pe plan local. Desfăşurarea unor astfel de activităţi este susţinută mai ales de şcoală, care a fost dotată cu o sală de festivităţi în incinta veche a clădirii Liceului. Aceasta a găzduit de-a lungul timpului numeroase activităţi culturale: serbări şcolare, concursuri educative, seri distractive etc., toate luând naştere din elanul profesional al dascălilor, din dorinţa de afirmare şi spiritul competitiv caracteristic elevilor.

Pentru a da glas creaţiilor elevilor şcolii, a apărut în anul 2002, revista Aripi de gând, sub coordonarea doamnei profesor Irina Stoica, revistă ce nu a mai fost editată datorită lipsei de fonduri şi a bazei materiale de la vremea respectivă.

Tot în cadrul şcolii a luat fiinţă în anul 2007 Cercul de Istorie, reunind cei mai silitori elevi, care sub coordonarea prof. Voion Mioara au organizat o serie de activităţi culturale, care au captat atenţia elevilor întregii şcoli, determinându-i pe aceştia să-şi dorească să participe în viitor la astfel de evenimente.

Pe lângă activităţile culturale organizate (concursuri educative, etc.) elevii Cercului de Istorie cu sprijinul Consiliului Local şi din dorinţa de a face cunoscute şi altora interesantele lor preocupări, au înfiinţat revista cercului de Istorie „Probleme ale sec. XX şi începutul sec. XXI”, până în prezent reuşind să publice două numere: „Rasismul” (primul număr) şi „Mişcarea pentru drepturi ale femei” (al doilea număr).

Pe de altă parte, bobocii clasei I, cei care în anul 2008 au păşit în lumea minunată a cifrelor şi a literelor, îndrumaţi de Învăţător Fricosu Ionelia, au reuşit şi ei să dea naştere unei publicaţii intitulată „Minirevista clasei I”.

De asemenea, elevii claselor I-IV, pregătiţi de Învăţătorii Fricosu Ionelia, Constantin Flori, Duda Monica, Pană Luminiţa şi Mardare Nicoleta au participat la o serie de concursuri judeţene şi activităţi culturale: Mlădiţe dobrogene, Eu şi prietenii mei, Zile de sărbătoare (clasele a II a şi a III a), Şcoala părinţilor (clasa a III a), iubim frumosul şi vi-l dăruim – Quilling, călător prin ţara mea, unde au obţinut locuri fruntaşe.

An de an cadrele didactice ale Grupului Şcolar Ostrov, antrenează elevii în diverse activităţi culturale, pentru a marca cele mai importante momente de peste an: manifestări artistice legate de ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu, de Ziua Mamei, de Sfintele Paşti, de Ziua Copilului, de Ziua Recunoştinţei Constănţenilor, de Ziua Şcolii, de Crăciun, etc.

Demnă de evidenţiat aici este sărbătorirea zilei şcolii, care are loc la data de 21 Mai, de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Acest eveniment i-a de la an la an o tot mai mare amploare şi se bucură de o prezenţă în număr tot mai mare, atât a localnicilor cât şi a unor personalităţi venite din alte părţi spre a se bucura de acest moment. Sărbătorirea acestui eveniment este marcată prin diverse activităţi culturale (serbări şcolare, competiţii sportive, etc.) care se desfăşoară atât în incinta şcolii, în sala de festivităţi cât şi în sala Căminului Cultural (construcţie spaţioasă ridicată în anul 1963, odată cu şcoala Generală şi modernizată în anul 2007 cu sprijinul Consiliului Judeţean).

În sala Căminului Cultural s-au desfăşurat de-a lungul timpului, o serie de spectacole organizate de Consiliul Local, în frunte cu Primarul Comunei, spectacole reuşite, care s-au bucurat atât de aplauzele localnicilor, cât şi a celor veniţi din alte părţi pentru a se bucura de asemenea evenimente.

Aceeaşi clădire a Căminului Cultural adăposteşte în aripa dreaptă Biblioteca Comunală, renovată odată cu întreaga clădire. Aici numeroase cărţi şi alte publicaţii stau la dispoziţia tuturor celor care sunt însetaţi de informaţie şi care nu au la dispoziţie sau nu consideră suficientă alternativa internetului.

Sursa modernă de informaţie, dar nu chiar la îndemâna oricui, internetul, vina mai ales în sprijinul elevilor care se bucură din plin de cele trei laboratoare de informatică complet utilate, care au mereu uşile deschise tuturor celor care vor să le treacă pragul.

Mărturie a unei considerabile încărcături istorice a zonei, stă Monumentul Eroilor, ridicat în centrul localităţii în faţa Căminului Cultural în anul 2003, pe care sunt încrustate numele celor care şi-au dat viaţa pe câmpul de luptă, pentru a câştiga independenţa ţării. În fiecare an de Ziua Eroilor se reunesc în faţa monumentului cadre didactice, reprezentanţi ai Bisericii şi Consiliului Local în frunte cu primarul localităţii, dar şi săteni veniţi aici să asculte vocile cristaline ale inocenţei, intonând cântece şi poezii patriotice, după ce preoţii comunităţii săvârşesc un Tedeum, urmat de o slujbă de pomenire a celor ce şi-au sacrificat viaţa pentru binele ţării.

Privite în ansamblu, activităţile culturale ale zonei sunt totuşi destul de sărăcăcioase, aşa că celor care le stă la îndemână acest lucru, se gândesc la o diversificare, pe cât posibil, a manifestărilor de acest gen.

Astfel, cei doi preoţi ai Parohiei Ostrov, ambii moldoveni la origine, au adus cu ei în suflet un crâmpei din bogatul mănunchi al tradiţiilor şi obiceiurilor care s-au păstrat cu străşnicie în nordul Moldovei, în ciuda vremurilor neprietenoase.

Aşadar, în fiecare seară din Ajunul Crăciunului, an de an, începând cu anul 1999, Cadrele Didactice ale şcolii noastre, în frunte cu Preoţii Parohiei noastre, încep să ducă din casă în casă vestea Naşterii Domnului, bucurându-se de acest însemnat moment împreună cu o mare parte a enoriaşilor. Grupul de colindători ajunge uneori şi la graniţa cu Bulgaria, acolo unde funcţionarii vamali, fie ei români sau bulgari, se bucură laolaltă de acest minunat eveniment. Alaiul de colindători îşi încheie teriplul la casa edilului comunei, primarul, cel cu care s-au obişnuit să împartă bucuriile dar şi necazurile.

Un rol important în dezvoltarea culturală a comunei Ostrov îl are scriitorul Ovidiu Dunăreanu, a cărui activitate literară îl face cunoscut în „Istoria Literaturii din Dobrogea” ca „Prozator de certă înzestrare, talent riguros, care s-a risipit însă multă vreme în publicistică”, aşa cum îl apreciază istoricul şi criticul literar Enache Puiu.

Născut în Arad, la 21 februarie 1950, Ovidiu Dunăreanu (pseudonimul literar a lui Ovidiu Petcu), a copilărit şi şi-a petrecut adolescenţa în Comuna Ostrov, Judeţul Constanţa, zonă de care simţindu-se profund ataşat o evocă insistent în scrierile sale.

Absolvent al Facultăţii de Filologie din Bucureşti – secţia de Biblioteconomie - (1970), a funcţionat mult timp la Biblioteca Judeţeană Constanţa, iar după 1990 în cadrul redacţiei Revistei Tomis, ocupând posturile de redactor al secţiei de Artă, redactor şef-adjunct (2001-2002), redactor şef (2002-2003).

Debutul său se înregistrează la 30 ianuarie 1970, în revista „Luceafărul”, la rubrica „cei mai tineri autori”, cu povestirea „Herghelia”. Urmează apoi colaborări la numeroase ziare şi reviste: Tomis, Litoral, România Literară, Luceafărul, Suplimentul Literar Artistic al Tineretului Liber, Observator, Ambfion, Arhenoah din Munchen, Literatură şi Artă şi Limba Română din Chişinău, Art Panorama etc.

Trebuie amintit însă şi faptul că acest însemnat scriitor, mândria comunei Ostrov se numără printre câştigătorii celei de-a IV-a ediţii a Concursului de debut în proză a Editurii Eminescu.

În anul 1990 debutează editorial cu grupajul de proză scurtă „Grădina lui Ieronim”, în volumul colectiv „Preludii Epice”, a cărei prefaţă – prezumţia de talent – descrisă de Ion Cristoiu la Editura Eminescu.

Anul 1993 aduce cu sine apariţia unei Antologii de Proză Contemporană, „Vânzătorul de Enigme”, volum scris în colaborare cu C. Novac, la Editura Europolis.

Editura Ex Ponto scoate la lumina tiparului vol. „Convorbiri Pontice” în anul 1998, iar doi ani mai târziu apare „Corabia de Fildeş. Poeţi ai sudului” (Antologie în colaborare cu Ov. Chercheş).

Prin volumul de povestiri „Vaporul de la amiază / Der mittagsdampfer” este cuprin în antologia internaţională de proză contemporană bilingvă (română/germană) „Raumfhart/Călătoria spaţială” (Munchen, Ed. RaduBărbulescu, 1998) şi în antologia „Literatura Sudului” (Bucureşti, Ed. Vinea, în curs de apariţie).

În septembrie 2003, împreună cu Prof. Dr. Ioan Popişteanu, Director al Editurii Ex Ponto şi criticii literari Nicolae Rotund şi Ileana Marin, Ovidiu Dunăreanu fondează revista „Ex Ponto” (text / imagine / metatext), devenind redactorul şef al acestei publicaţii.

În 2002 Ovidiu Dunăreanu era considerat „un scriitor în plin proces de sfirmare”, după cum îl apreciază criticul literar Enache Puiu în „Istoria Literaturii din Dobrogea”.

Deosebitul său talent scriitoricesc a făcut ca de-a lungul timpului, să obţină numeroase premii dintre care amintim: Premiul Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor Români pentru proză în 1995 şi 2003, Premiul Naţional Al. Odobescu (1995) pentru un volum de proză scurtă, Premiul Special al Salonului Internaţional de Carte (Oradea, 2002), Premiul de Excelenţă al Salonului Naţional de Carte „Ovidius” (Constanţa, 2003) obţinut pentru o carte de publicistică literară, Ordinul „Meritul cultural” în grad de cavaler (2004), conferit pentru însemnatul talent literar de care a dat dovadă.

Începând din anul 1996 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România, iar din 2001 a fost desemnat chiar membru în consiliul acestuia.

Aşa cum se evidenţiază prin volumele sale de povestiri „Cu bucuria în suflet” (Ed. Leda, Constanţa, 1995) şi „Întâmplări din anul şarpelui” (Ed. Ex. Ponto, Constanţa, 2003), Ovidiu Dunăreanu se conturează ca o structură epică de accentuată coloratură lirică, manifestând o mare atracţie pentru fabulos şi mitic. Scriitorul îşi defineşte identitatea atât prin universul propus, cât şi prin formula artistică pusă în valoare. În ceea ce priveşte primul aspect, el pune în lumină realităţile sud-dunărene. Acestui fapt îi corespunde, din celălalt punct de vedere, valorificarea unei viziuni realiste moderne, marcate de alunecări în fantastic, totul învăluit într-o aură poetică. Uimitoare prin realismul prezentat sub aură fantastică, proza lui Ovidiu Dunăreanu se distinge printr-o remarcabilă faţă evocatoare, aplicată ţinutului ostroavelor sud-dunărene. Autorul dezvăluie cititorului o lume captivantă, misterioasă, liniştitoare, unică, replică a citadinismului searbăd şi obositor.

Este lesne de evidenţiat faptul că textul literar se distinge printr-o însemnată încărcătură artistică, obţinută prin utilizarea simbolurilor revelatoare de tulburătoare adevăruri. Un astfel de simbol este: „Vaporul de la amiază”, altul, semnificând sufletele celor înecaţi şi negăsiţi şi este „Armăsarul alb”.

Înzestrat cu un puternic simţ artistic şi multă fantezie creatoare, scriitorul Ovidiu Dunăreanu reprezintă un nume sonor în peisajul naratologic al literaturii de la mare. Nelipsit de la nici un eveniment cultural al comunei Ostrov, scriitorul menţine şi încurajează orice manifestare de acest gen, venită să scoată din umbră această frumoasă localitate, leagăn al copilăriei şi adolescenţei sale.

Există însă şi alte elemente care influenţează viaţa culturală a localităţii Ostrov. Astfel, trebuie evidenţiată aici înfiinţarea de curând a asociaţiei „Aquarius” care sprijină materializarea unui proiect pilot, de dezvoltare rurală, ecologică şi culturală în comuna Ostrov, cu puternice implicaţii în domeniile social, economic şi cultural-educativ. Acest proiect este mai ales de interes regional şi vine în sprijinul tuturor celor care îndrăgesc această zonă minunată a ţării.

Proiectul cuprinde realizarea în zonă a unui Complex Turistic – sat de vacanţă – format din 12 case de dimensiuni mici, construite din materiale naturale, care să redea prin dimensiuni, aspect şi simbolistică „locuinţa tradiţională”. Complexul va fi o replică în miniatură a diversităţii culturale specifică Dobrogei, după cum se manifestă aceasta şi la nivelul expresiei arhitecturale.

Se are în vedere de asemenea realizarea unei ferme ecologice şi a unor activităţi economice care să valorifice flora spontană a zonei, aceasta reprezentând o adevărată comoară care nu a fost din păcate valorificată nici la nivel zonal, nici la nivel naţional.

Se urmăreşte în egală măsură construirea unui centru cultural care să ofere posibilitatea desfăşurării de activităţi culturale şi de schimb cultural între România şi Bulgaria, dar să funcţioneze şi ca centru de informare pentru turiştii care vor veni în zonă. Pentru realizarea acestui proiect sub – zona Ostrov, datorită deosebitului potenţial cultural, turistic şi ecologic pe care îl are.

Arealul desfăşurării proiectului este foarte bine ales, în apropierea lui aflându-se atractive obiective turistice: rezervaţia naturală Păcuiul lui Soare, lacul Bugeac şi rezervaţia naturală de aici, Peştera Sfântul Apostol Andrei, M-rea Dervent, Monumentul Triumfal Tropheum Traiani de la Adamclisi, Cetatea Romana de la Adamclisi dar şi alte multe obiective deosebit de interesante.

Acest proiect de dezvoltare rurală va fi realizat în spiritul dezvoltării durabile a zonei care va pune accentul pe valorificarea ecologică a acesteia, creşterea capitalului de imagine şi a turismului istoric şi de aventură, mizându-se pe bogăţia naturală şi pe diversitatea relaţiilor interetnice a locuitorilor din Ostrov.

Judecând după manifestările culturale prezentate aici în linii largi, dar şi după evenimentele de acest gen care se prefigurează, se poate afirma că viaţa culturală a localităţii Ostrov este din ce în ce mai promiţătoare, aceasta reprezentând un aspect benefic şi pentru dezvoltarea ei şi pe celelalte planuri care vor fi cu siguranţă considerabile în viitor